Sub apa functia globului ocular va fi compromisa pentru ca el este structurat pentru o refractie in mediu de aer , de accea in apa din cauza densitatii mediului vom avea o lipsa de focalizare a imaginii (aceasta problema oftalmologii o numesc hipermetropie)
Atit timp cit imaginea este clara (focalizata) inseamna ca ea se formeaza pe retina. Corneea trebuie sa vina in contact cu un element cu indice de refractie adecvat asa cum este aerul.
Masca , interpunindu-se intre apa si cornee iar stratul de aer restabilind conditiile de functionare normala , permit o vizualizare corecta in mediu acvatic.
Imaginea astfel obtinuta este clara dar sufera alte modificarii datorate refractiei : distanta aparenta si variatii in perceperea dimensiunilor.Pentru a putea cuantifica aceste fenomene avem nevoie de principio di Fermat care spune ca
Dr x Ia = Da x Im
Dr - distanta reala
Da - distanta aparenta
Ia - indice de refractie aer
Im - indice de refractie apa
de aici rezulta ca Da = 0.75 Dr
cu alte cuvinte in apa distanta apare mai scazuta cu 25 o/o . Daca un subiect se gaseste la o distanta Dr = 4 m. va parea la Da =m 3 m. Iar daca vrem ca acest subiect sa para la 4 m. trebuie sa-l dispunem la Da x 1.33 = 5.32 m.
Aceasta problema apare si in cazul aparatelor foto: lentilele lor trebuie sa formeze imaginea pe un plan bine definit (imaginea de focalizare ) care vine calculat.
In istoria fotosub. aceasta problema a fost abordata in doua moduri diferte;
-interpunerea de aer intre o lentila protectiva si obievtivul propriu zis , asa cum se intimpla in cazul carcaselor foto
-fabricarea unor lentile gindite doar pentru apa si numai pentru apa (ca si in cazul sistemului nikonos)
Sticla si cristalul sint medii transparente , adica lasa sa treaca mare parte din radiatia luminoasa.
Putem sa presupunem ca sutem diferiti in apa. Aceasta supozitie vine confirmata prin faptul ca gasim pentru fiecare mediu /material indici de refractie diferiti.Pentru acelasi motiv pentru care cunoastem Ir-ul apei (principiul lui Snell )suntem in masura sa-l determinam pe cel al sticlei.
Descoperim ca acesta este variabil , avind valori de la 1.5 la 1.9 aceasta variabilitate depinde de compozitia sticlei.
In sistemul sticla aerul e un adevarat sistem optic si prin urmare determina unele probleme .Ochiul vede de exemplu totul mai mare si mai aproape. Obiectivelor foto l-i se intimpla acelasi lucru. Se intimpla ca un 35mm, pus intr-un vas cu aer, care apoi este pozitionat in apa sa se comporte aproximativ ca un 50 mm. Din acest motiv unele carcase prezinta posibilitatea de schimbare a vizorului anterior permitind folosirea de lentile corectoare (vizor sferic)
Bineinteles pentru a utiliza mai bine vizoarele va trebui sa ne gindim si sa suprapunem niste lentile sferice realizate din sticla optica si foarte bine controlate si verificate. Aceste vizoare permit corectarea problemei de unghi a cimpului , dar i-l trec intr-o noua dimensiune.In acest caz focalizarea va fi facuta pentru o imagine virtuala.Un vizor plan pe linga faptul ca va reduce cimpul foto cu pina la 25 0/0 va produce si o alterare cromatica. Pentru a evita ca aceasta sa se intimple se folosesc obiective normale sau in cazul unghiurilor mari se utilizeaza un obiectiv corector .
Cu acest tip de obiectiv aparatul foto ''vede'' ca si cum ar fi in aer ajungind la doua rezultate:-incadrarea din unchiul de incadrare
-eliminarea modificarilor cromatice cu o buna saturare in culore.
Cind o raza de lumina trece din apa in aer, directia sa se indeparteaza de la perpendiculara pe suprafata de separare a celor doua medii. Aceasta lege este valabila si in cazul in care suprafata de separare este sferica , cu amendamentul ca deviatia va fi considerata de la perpendiculara pe planul care este tangent la suprafata punctului de incidenta a razei de lumina.
Daca raza incidenta este perpendiculara raza incidenta va fi deviata ca si in cazul obiectivului plan.
In prima aproximare putem considera obiectivul cu grosimea zero , pentru ca indicii de refractie Ir al apei si cei al cristalului sau lexan, sint similari.
Daca privim schema obiectivului , vedem ca prelungirea razei ce provine din punctul A a obiectului , nu sufera deviatii , pentru ca ajunge perpendicular pe tangenta la sfera de constructie a obiectivului.
Un observator plasat in interiorul calotei sferice nu-si va da seama de deviatia pe care o sufera razele , dar i se vor parea ca provin din directia de prelungire a lor. Repetind operatia pentru fiecare punct in parte si formind o imagine vom vedea ca privitorul o va vadea mai aproape decit distanta reala , mai mica si fara aberatii cromatice. O imagine aproape perfecta , buna sa fie fotografiata : o imagine perfecta 
Acest tip de vizor se numeste corector. Prin efectul formei sferice , toate razele luminoase utilizate de obiectiv incid cu un unghi de 90 grade sau aproximativ 90 , si deci elimina verificarea fenomenelor de refractie date de variatia indicilor.
Aceasta particularitate permite obtinerea unei fidelitati cromatice. Sa amintim ca vizorul cu forma sferica da o imagine virtuala la o distanta mai mica decit cea reala fata de subiect. Cind focalizam cu un aparat reflex, de fapt utilizam imaginea virtuala care se formeaza, cum s-ar spune, mai aproape de vizor decit in realitate, din aceasta cauza obiectivul trebuie sa poata focaliza la accea distanta.
In unele cazuri (cind se doreste utilizarea vizorului pentru alte tipuri de lentile) este necesara o lentila aditionala( caracteristicile ei sint date de fabricantii vizorului).
culoarea
Majoritatea cred ca sub apa este o lume intunecata, cu o prevalenta a tonurilor de albastru. Aceasta nu este intr-u totul adevarat , si se poate spune asa ca la o prima aproximare ca la 400
m. adincime exista adevaratul intuneric (dar cine ajunge pina acolo ?)
Aceasta inseamna ca la adincimea la care ajunge in mod nornal un scafandru (20-30 m.) lumina ar fi mai mult ca suficienta , afirmatie ce va fi contracarata de observarea unui fenomen cunoscut sub numele de ''absorbtie selectiva'' care presupune disparitia selestiva a culorilor la o anumita adincime.
Probabil ne amintim exemplul prezentat in manualele de fizica, a prismei strabatuta de un fascicul de raze luminoase care se disperseaza in diferite culori ( dupa ce traverseaza prisma ): rosu, portocaliu, galben etc. Acest fenomen prezinta lumina ca un transportor de unde electromagnetice, de diferite lungimi. Fiecareia dintre aceste lungimi ii corespunde o culoare.
Probabil ne amintim exemplul prezentat in manualele de fizica, a prismei strabatuta de un fascicul de raze luminoase care se disperseaza in diferite culori ( dupa ce traverseaza prisma ): rosu, portocaliu, galben etc. Acest fenomen prezinta lumina ca un transportor de unde electromagnetice, de diferite lungimi. Fiecareia dintre aceste lungimi ii corespunde o culoare.Apa de fapt se comporta ca un filtru si in functie de grosimea ei (si deci si de adincime) ''opreste'' culorile, absoarbe radiatia la lungimea de unda corespunzatoare. Asa se intimpla cu rosu, care dispare primul, absorbtia lui incepe la -1 m., urmat apoi de portocaliu, galben , si asa mai departe. Din cauza acestui fenomen lumea subacvatica apare monocromatica si aproape intotdeauna albastra. Lumina de acolo este alcatuita numai din lungimi de unda unde predomina nuantele albastru-violet. Putin mai devreme s-a discutat de grosimea stratului de apa si nu de adincime; pentru ca fenomenul de absorbtie selectiva a culorii variaza odata cu variatia cantitatii de apa dintre obiectivul foto si subiect. Deci putem spune ca va fi mai clara o imaginea la 1 m. distanta obiectiv-subiect, chiar daca va fi la o adincime mai mare, (si asta pentru ca exista o cantitate de apa semnificativ mai mica intre aparat si subiect-prin urmare efectele datorate difuziei sint mai mici ,iar fotografia va avea un contrast si o claritate mai mare) decit o fotofrafie facuta la o distanta obiectiv-subiect de 3 m. facuta dar la o adincime mai mica.
Si deci datorita absorbtiei selective, este important sa utilizam surse artificiale de luminare ca flash-ul sau lanterna. Acestea realizeaza o iluminare corecta a subiectului. Bineinteles ca si distanta de pozitionare a acestor surse , ca si datele lor tehnice (gradi kelvin de emisie a luminii ) sunt influentate. Altfel spus un flash tarat de fabrica la 5000 grade kelvin nu-si schimba proprietatile in mediu de aer, dar la un metru in apa, isi va pierde o parte din caracteristici.Acestor neajunsuri se mai adauga unul . Noi toti de fapt percepem realitatea in mod diferit fata de aparatul foto (digital sau analog) si aceasta pentru ca ochii nostrii ''comunica'' cu o zona a creerului responsabila de elaborarea imaginilor. Deci noi fara sa vrem, realizam o interpretare a realitatii. Construim o imagine care in mod real nu exista. Din aceasta cauza de multe ori se intimpla sa ''vedem'' unele culori , la o adincime la care acestea nu pot fi vazute, acest lucru se intimpla de exemplu cu culoarea rosie. Din aceasta cauza, scafandrii trebuie sa se obisnuiasca sa ''judece''perceptia vizuala si sa vada asa cum vad filmele/senzorii aparatelor foto, pentru a nu avea deluzii atunci cind privesc fotografiile facute. Fenomenul de absorbtie selectiva este strins degat cu adincimea/ grosimea stratului de apa dar si cu momentul zilei in care se face fotografia. Caderea razelor luminoase perpendicular ,de fapt, scade fenomenul de reflexie si mareste cantitatea de raze ce penetreaza apa. Pentru un fotosub. momentul zilei ideal ,pentru realizarea fotografiei, ar fi in jurul miezului zilei.
Ne intoarcem putin la conceptul de difuzie: fenomenul de absorbtie a luminii de catre particulele aflate in suspensie in apa (particule fizice, biologice, plancton) care absorb energia radiatiei luminoase deviinu-le in toate directiile dupa un efect foarte asemanator cu cel al zapezii.
Probleme care apar in pesteri sai grote. 
Dupa cum am spus aceasta presupune fie sa neglijam conceptul de infinit sub apa pentru realizarea fotografiilor tip peisaj fie de a utiliza unghiuri mari (16 mm. pentru aparate analogice si 10.5 mm. pentru cele digitale) .Din fericire aceste fenomene nu sint constante si depind de cantitatea si tipul apei in care se face scufundarea. Intr-o apa limpede imaginile facute vor fi mai clare decit intr-o apa tulbure.
pozitionati subiectul in mod natural asa cum ar veni spre voi , lasati un spatiu in fata subiectului pentru a da mai multa miscare compozitiei.