glosar al prefixelor recifelor de corali din Marea Rosie

... si pentru ca destinatia calatoriilor mele, in ceea ce priveste scufundarile, in ultimii sase ani a fost Marea Rosie (Egiptul si Iordania) ... si mi-as dorii sa mai fie in continuare...dintr-un simplu motiv de documentare, cautind pe internet am gasit un :

glosar al prefixelor recifelor de corali din Marea Rosie

Sha'ab- care inseamna recif

Sha'abrour- un recif mai mic situat pe linga un recif mai mare cum este de exemplu cazul recifului Umm Gamar si Sha'abrour Umm Gamar

Gota -bucata , in cazul in care exista mai multe bucati

Erg- pinnacle (singular)

El Aruk- desemneaza un grup de pinnacle

Habili -un recif scufundat care nu are sparturi/fragmente la suprafata

Sharm- un golf inclus, de obicei aflat la capatul unui canal ,in general Sharm-ul este mai mic decit Marsa

Marsa -un golf deschis in general mai mare decit Sharm-ul

Ras -un capat sau un punct de pamint al unui recif ,intotdeauna de coasta ,niciodata acest termen nu se aplica unei insule

Halg - git, de obicei acest termen se aplica in cazul unui aflorinat (loc unde apar la suprafata roci sau minerale datorita eroziunii - o deschidere geologica) subtire de recif de la un recif principal sau de la o insula. De asemenea acest termen se aplica pentru aflorinarea laturii nordice a unei insule sau a unui recif de corali. Termenul nu este utilizat pentru caracterizarea tarmului unei coaste.

Dhahr - de nord

Umm - mama

Abu - tata

modurile de pozitionare ale flash-ului si filtrele in foto sub

Cantitatea de lumina emisa de instrument si unghiul de acoperire nu conditioneaza in niciun fel modul de fotografiere. Daca flash-ul are o acoperire buna, cu putine pierderi la margini, fotografierea va fi foarte usoara si rezultatul garantat. Numai in urma testarilor vom putea intelege ca este mult mai bine sa folosim un flash care nu are o putere foarte mare sau care are posibilitatea reducerii emisiei luminoase. In acest mod va fi imposibila supraexpunerea subiectului fotografiat.

O regula fundamentala de urmat, la primele ''sedinte foto'', sugereaza ca este intotdeauna mai bine sa faci erori de supraexpunere pentru ca in acest mod se reuseste mai usor un rezultat perfect pentru tehnica de expunere.

Filtrele in fotografia subacvatica

filtrele colorate sint folosite in fotografia subacvatica pentru schimbarea tonalitatii luminoase, pentru a impiedeca o pierdere de caldura si pentru a obtine o scala completa de griuri si contraste in alb si negru.

Multi fotografi utilizeaza filtre colorate de diverse intensitati pentru a da caldura unor tonuri si pentru a marii contrastul(dar in mediul subacvatic contrastul este deja mare).

pentru a corecta fotografia in alb/negru se folosesc filtrele galben (y) si rosu (R) care cresc contrastul.Sa nu ne gindim ca montind un filtru pe obiectivul aparatului, intr-un mediu mai putin luminat, se poate obtine un subiect clar si detailat, filtrele evidentiaza numai anumite tonuri si intensifica unele culori iar daca se exagereaza se pot obtine contraste foarte dure.

reguli pentru folosirea flash-ului

Pozitionarea unui flash, secundul, cu o putere mai mica se face la o distanta mai mare decit principalul. Aceasta regula este valabila indiferent de pozitionarea flash-ului principal pentru toate imaginile care nu necesita o iluminare ''plina'' a subiectului. In unele cazuri speciale cum ar fi cartografierea siturilor arheologice si alte situatii similare , aceasta regula isi pierde valabilitatea. Cum ne putem da bine inteles seama, puterea si gradul de acoperire a celor doua flash-uri poate fi diferita. Fotografierea cu doua sau mai multe flash-uri necesita o tehnica diferita fata de fotografierea cu un singur flash, deoarece trebuie alese mai bine punctele de iluminare si distanta la care este pozitionat flash-ul. Este fundamentala cunoasterea datelor tehnice ale aparatului foto (unghi de acoperire si NGS ). Ceea mai usoara metoda de folosire a doua sau mai multe flash-urieste accea de a avea primul flash fixat pe aparat iar al doilea liber. Exista in comert sisteme care permit folosirea si cuplarea a doua flash-uri montate pe acelasi suport .Contrar gindirii multora dintre noi , flash-ul mai putin puternic, secundarul este cel de pe aparatul foto, cu functia de iluminare, in timp ce principalul trebuie sa fie montat pe un brat cu libertate de miscare
Exista doua moduri esentiale de utilizare a luminii date de un flash electric:
-sursa principala de lumina in toate directiile
-iluminarea secundara pentru cresterea intensitatii culorilor in fotografia subacvatica.
Primul sistem nu presupune foarte multe din moment ce se tine cont de NGS, la iluminarea subiectului. Se poate intimpla ca planele secundare sa fie de cele mai multe ori intunecate (supraexpuse) iar imaginile vor da impresia ca au fost facute in zone putin primitoare si lipsite de lumina. In practica foto acest sistem este putin recomandat, chiar daca este intilnita aceasta metoda in medii cu vizibilitate redusa cum ar fi pesterile si apele adinci.
Exista limite impuse de aceasta tehnica foto de distanta maxima de la care flash-ul poate furniza o cantitate de lumina suficienta.
Unghiul de pozitionare a flash-ului in raport cu aparatul pentru acest tip de fotografie trebuie sa fie cel putin de 45 grade pentru a evita'' efectul de zapada''.
Flasul in lumina ambientala
pentru a utiliza flas-hul ca sursa secundara de lumina, tehnica este un pic mai complexa dar nu atit de dificil de invatat, daca se fac acele setari/probe necesare.
Iluminarea pentru colorare
termenul de ''albire'' indica iluminarea umbrelor pentru a obtine tonalitati mai putin dure si contrastante. In fotografia subacvatica este aceasta tehnica este utila deoarece o usoara iluminare intensifica culorile subiectului, fara a lua nimic din frumusetea mediului inconjurator.
Tehnica presupune ca lumina emisa de flash sa fie egala ca expunere cu ceea existenta in mediul inconjurator.
Pentru a face acest lucru este necesar sa cunoastem foarte bine raportul diafragma/distanta obtinut cu ajutorul primului test al tabelului colorat ; de asemenea este bine sa cunoastem si diafragmele alternative in relatie cu culorile subiectului care se doreste a fi luminat.
Daca am facut si testul pentru gasirea acoperirii reale, data de flash, avem sansa unei reusite.
Expunerea ambientala trebuie facuta cu un expozitometru, instrument care indica pe o scala toata cantitatea de lumina existenta exprimata in diafragma (f) valoare ce va fi inscriptionata pe lentilele fotocamerei.
Daca am face o poza in aceste conditii vom avea un rezultat perfect dar fara culoare.Pentru a ilumina cu flash-ul dar fara a supraexpune imaginea trebuie utilizat n diafragma inscriptionat pe aparat.Daca de exemplu va fi f/8 mergind sa gasim n.diafragma pe scala de flash gasim distanta la care aparatul trebuie sa fie pozitionat, pentru a da cantitatea exacta de lumina. Acest tip de tehnica , cel mai folosit, nu impune limite tehnice si nici artistice.

pozitionarea flash-ului

Mergind de la conceptul ca utilizind un singur flash se poate pozitiona sau directiona lumina in punctul dorit, vom observa cum numai fantezia fotografului va putea limita posibilitatile de lucru. De fapt o data cunoscut si experimentat flash-ul ,modul lui de folosire nu mai trebuie sa fie ...un motiv de disperare.

Observam cum in mod operativ flash-ul tinde sa fie pozitionat pe un ''brat'' a carui lungime depinde de alegerile personale ... lungime ,tipul de inserare etc. In acest caz posibilitatile sint multiple (si toate valide) din aceasta cauza alegerea se va face in functie de necesitati.

Tinind flash-ul in mina, exista posibilitatea de al pozitiona in ori ce directie ai vrea, se poate aduce flash-ul mai in fata sau mai in spatele subiectului, pentru a controla emisia luminoasa (cu un pic de indeminare se poate face acest lucru si cu flash-ul fixat). Daca se stie conul de lumina produs, va fi mai usor sa-l orienteze spre subiect si sa-l lumineze cu o acoperire larga.

pozitionarea in cazul a doua flash-uri

cum se intimpla adesea doua flash-uri sint solutia optima pentru ori ce tip de fotografie, inclusiv fotografia subacvatica. In general se tinde sa sa foloseasca un singur flash, datorita dificultatilor de manevrare si de transport; dar fotografia realizata cu doua flash-uri va avea o cu totul alta calitate decit fotografia realizata cu un flash. Simplele incercari ne permit sa verificam cit de adevarat este ca ...tehnica necesara nu are nimic dificil inafara de complexitatea aparaturii (si dificultatea ei de folosire).

inversul patratului distantei

un alt factor penalizant sta in pierderea intensitatii luminoase, acesta este dat de legea inversului patratului distantei. Daca se dubleaza distanta dintre flash si subiect, cantitatea de lumina ce cade pe subiect va fi redusa la un sfert fata de cantitatea initiala. Daca distanta vine triplata atunci scaderea intensitatii luminoase va fi de 1/9 si asa mai departe.Presupunind ca avem o lumina la 1m. distanta ,echivalentul unei diafragme f/8 la 2 m. aceasta valoare va fi f/2 cu o pierdere de un sfert din intensitatea luminoasa. Acest raport este mult mai important in apa, unde pierderea datorata absorbtiei si dispersiei luminii, este mai mare si creste in progresie dupa 2 m.

In apa un flash electric de putere 100 watt pierde o diafragma la fiecare 40 cm.

cautarea conului luminos

A doua proba practica este accea care ne duce la gasirea tipului de con luminos ,dat de aparat.Ca si determinarile NGS si aceasta se face in piscina contra unui perete. Flash-ul pus pe un trepied va fi dirijat la o distanta cuprinsa intre 0.7-2 m. Aparatul va fi orientat putin in spate si in centru oglinjoarei va fi pus flash-ul. Se fac o serie de fotograme cu diferite diafragme , care cuprind o zona mare a peretelui mai mare decit partea luminata.Cu un calcul simplu se va putea detremina amplitudinea conului (unghiul), gradul de acoperire la diferite distante de subiect si se va vedea practic calitatea luminii si forma conului luminos.

numarul ghid si stabilirea acestuia

Capacitatea unui sistem de luminare se exprima prin numarul ghid (N.G.), singurul element care caracterizeaza puterea de lucru. Exista numeroase modele de aparate foto la care este posibila modificarea puterii si in consecinta exista posibilitatea de a avea mai multe NG in functie de tipul de fotografie care se face. Din experienta practica fotografii prefera aparatele foto puternice cu o putere mare de acoperire si utilizind lentile /obiective de marire.
De fapt,utilizind lumina flash-ului ca singura sursa de lumina noaptea sau in pesteri, chiar cu un sistem cu putere de iluminare joasa ,se pot obtine 80% din fotografii. Nu este necesara o lampa puternica intr-un mediu cu lumina slaba (care ar duce numai la un control mai dificil al luminii).
Numarul ghid pe care producatorii il mentioneaza in instructiunile aparatului foto, este exact, dar cum fotografia subacvatica nu are reguli precise, este bine sa-l verificam.Aceste verificari ne fac sa determinam ceea ce numim N.G.S. sau altfel spus numarul ghid subacvatic.
determinarea N.G.S.
In fotografia subacvatica, pozitionarea flash-ului si cunoasterea tipului de emisie, pot influenta intre 60 si 70% din rezultatul final.
Pentru a putea ajunge la acesta este necesar ca fizic sa avem parte de o cantitate si calitate de lunima buna cit si de un con luminos adecvat.
Testarea acestor parametrii se poate realiza in piscina si daca se face cu precizie va furniza date ce vor fi colectate intr-un tabel in vederea utilizarii lor.
Un tabel colorat cu dimensiunile de 40/60 cm. (sau alte dimensiuni) se pozitioneaza pe fundul piscinei ,sprijinit de perete;trebuie sa fie ridicat de la fund atit cit sa-l putem fotografia din genunchi. O sfoara marcata din 5 in 5 cm.(sau marcata la alte intervale)trebuie sa vina perpendicular pe tabel si va servi la segmentarea distantei de la care se vor face pozele.
Aparatul foto trebuie sa se gaseasca in acelasi plan cu tabelul colorat si flash-ul.Flash-ul trebuie sa fie usor inclinat(45 de grade)in asa fel incit lumina sa nu se reflecte perpendicular in obiectiv.

Pentru fiecare diafragma disponibila se va face o fotografie mergind de la distanta ceea mai apropiata la ceea mai indepartata.Terminata prima secventa se va face o poza punind mina in fata obiectivului ; privind secventele pe monitorul unui calculator (nu faceti verificarea pe LCD-ul aparatului foto) sau developind filmul, care nu va fi taiat ci va fi lasat sub forma de banda ,vom putea observa care este diafragma ideala pentru o anumita distanta.
La o examinare mai amanuntita vom putea vedea cum la o distanta n ,avem intotdeauna o culoare iluminata intr-un mod mai corect decit celelalte.
Din acest motiv este indicat sa se utilizeze un tabel colorat care sa aiba cel putin sase culori de baza, printre care trebuie sa existe obligatoriu albul si negru.
Rezultatul va determina diafragma necesara pentru fiecare distanta in afara de diafragmele relative(doua)la fotografierea de culori deschise si inchise (ne gindim la fotografierea unui subiect destul de intunecat).Un subiect practic va clarifica conceptul:
daca la o distanta de 1 m. tabelul va fi ferfect luminat cu o diafragma de 8 (f/8) aceasta va fi diafragma ce trebuie folosita intotdeauna cu o actiune in care subiectul principal se gaseste la 1 m.In mod sigur cu f/8 albul va fi supraexpus, in timp ce rosul va avea tendinta sa fie subexpus.Cind se va fotografia un subiect la 1 m. cu un fundal foarte deschis(de ex. nisip)inchidem cu 1/2 diafragma pentru a avea o expunere corecta.
Proba tabelului cromatic va fi facuta si cu varianta obiectivului care se aduce sub apa pentru diferiti indici de refractie/reflexie totala.Odata obtinute aceste date pentru fiecare distanta, corespondentul diafragnei, se poate fotografia un subiect(pentru fiecare distanta) cu trei descarcari succesive:prima cu diafragma baza, a doua cu un stop in plus si a treia cu un stop in minus.
La sfirsitul acestora putem obtine NGS a flash-ului nostru si culorile necesare.Aceste date vor fi oricum modificate in functie de conditiile ambientale (sa ne gindim la particulele aflate in suspensie sflate in cantitati mari in apa).

acumulatorii si autonomia in mediul subacvatic

Este foarte importanta autonomia unui flash, care adesa permite expuneri repetate fara a fi nevoie de reincarcarea acumulatorilor. Acesta reprezinta un avantaj,cind exista dificultati de a iesii din apa datorita curentilor puternici sau in cazul scufundarilor repetate in aceeasi zi, eliminind problema unui flash care se opreste pe nepregatite.
Numarul de flash-uridepinde de tipul de baterie, de voltaj si de amperaj. Cu cit acesta din urma va fi mai mare cu atit mai mult acumulatorul va fi in masura sa furnizeze energie pentru a incarca condensatorii.